Sari la conținut

Oferta a rămas fără răspuns: de ce amână clienții o decizie mare și cum revii

De ce nu mai răspund clienții care au cerut o ofertă, ce arată un studiu pe 2,5 milioane de conversații de vânzare despre indecizie și un plan de follow-up care îi ajută să decidă.

6 min de citit

Pe scurt: când un client tace după o ofertă pentru un serviciu scump, motivul obișnuit nu e un concurent mai ieftin, ci indecizia. Îi e teamă să nu aleagă greșit. Un follow-up care întreabă doar „ați avut timp să vă uitați?” adaugă presiune; unul care îi scoate o îndoială din cap îl ajută să decidă.

Mai jos: ce arată cercetarea pe conversații de vânzare despre indecizie, de ce se blochează achizițiile scumpe, un plan de follow-up în patru mesaje, ce să eviți și cum pui o cifră pe ofertele pe care le pierzi azi.

Tăcerea după ofertă înseamnă de obicei „nicio decizie”, nu „nu”

Matthew Dixon și Ted McKenna au analizat 2,5 milioane de conversații de vânzare înregistrate pentru cartea lor, The JOLT Effect. În rezumatul cercetării scris chiar de ei (se deschide într-o filă nouă), între 40% și 60% dintre oportunitățile calificate se pierd prin „nicio decizie”: clientul nu cumpără nici de la tine, nici de la un concurent.

Nivelul de indecizie schimbă rezultatul. În prezentarea aceluiași studiu făcută de Challenger (se deschide într-o filă nouă), conversațiile cu indecizie medie (aproximativ 60% din conversațiile analizate) s-au încheiat cu o vânzare în 30% din cazuri; cele cu indecizie mare (aproximativ 30% din conversații), doar în 6% din cazuri.

Studiul s-a bazat pe apeluri de vânzare înregistrate pe Zoom, Teams, Webex și alte platforme (se deschide într-o filă nouă). O ofertă pentru o renovare, o mașină, o sală de evenimente sau un implant dentar e altfel de achiziție, dar mecanismul e același: cu cât prețul e mai mare, cu atât costă mai mult o alegere greșită și cu atât e mai ușor să amâni decizia.

Ce îl face pe un client să amâne o decizie mare

Indecizia rareori se vede ca indecizie. De obicei arată așa:

  • oferta are mai multe variante și clientul nu își dă seama care i se potrivește;
  • nu știe ce urmează după ce spune „da”: cine vine, când, ce trebuie să pregătească;
  • are o întrebare pe care nu a pus-o: plata în rate, o dată anume, garanția, ce se întâmplă dacă ceva nu iese bine;
  • îi e teamă că rezultatul nu va arăta cum și-l imaginează;
  • nimic nu face ca decizia de azi să fie mai bună decât cea de luna viitoare.

Fiecare dintre ele are un răspuns pe care îl poți da într-un mesaj scurt. Asta face un follow-up bun.

Un plan de follow-up în patru mesaje

Planul de mai jos urmează ce au văzut Dixon și McKenna la cei mai buni vânzători (ei îl numesc JOLT: evaluezi indecizia, oferi recomandarea ta, limitezi explorarea, iei riscul de pe masă). Potrivește ritmul cu cât de repede decid de obicei clienții tăi:

  • Mesajul 1, în următoarea zi lucrătoare: verifici că oferta a ajuns și pui o singură întrebare deschisă, de exemplu „E ceva neclar în ofertă sau ați vrea să schimbăm ceva?”
  • Mesajul 2, după câteva zile: îți dai recomandarea. „Dacă aș fi în locul dumneavoastră, aș alege varianta B, pentru că…” Un client căruia îi e teamă să nu greșească e ușurat când un specialist alege împreună cu el.
  • Mesajul 3: iei riscul de pe masă. Spui clar ce se întâmplă dacă ceva nu merge: garanția, eșalonarea plății, condițiile de anulare. Doar ce oferi cu adevărat.
  • Mesajul 4, cel de încheiere: îi spui că închizi cererea și că e binevenit oricând. Ia presiunea de pe client și aduce adesea răspunsul care nu venise.

Dacă clientul ți-a cerut să revii la o anumită dată, revii exact atunci și renunți la restul planului.

Ce să nu faci

  • Nu inventa un termen limită sau o reducere care nu există. Autorii au constatat că tacticile de urgență („teama de a pierde ocazia”) nu fac decât să adâncească anxietatea clientului și teama de a greși (se deschide într-o filă nouă).
  • Nu trimite de trei ori același mesaj „ați avut timp să vă uitați?”. Fiecare mesaj trebuie să aducă ceva nou: un răspuns, o recomandare, o garanție.
  • Nu adăuga variante. Un client care nu poate alege între două variante nu are nevoie de a treia.
  • Nu mai scrie după mesajul de încheiere, decât dacă revine clientul.

Cât te costă ofertele rămase fără răspuns

Poți pune o cifră pe asta cu datele tale. Calculatorul de follow-up după ofertă îți cere patru lucruri: câte oferte trimiți pe lună, câți clienți tac după ce află prețul, la câți dintre ei revii și valoarea medie a unui client. Îți arată câți clienți pierzi în fiecare lună din cauza tăcerii.

Unde te ajută un asistent

Follow-up-ul e partea care se uită într-o săptămână aglomerată, așa că Theron îl face pentru tine. După un preț sau o ofertă, clientul primește câteva mesaje scurte de follow-up în luna care urmează; mesajele se opresc imediat ce clientul se programează, cere să nu mai fie contactat sau are nevoie de un om. Când o conversație are nevoie de un om, primești o alertă și îi poți răspunde clientului din portal.

Vrei să vezi cum ar funcționa pentru ofertele tale? Programează o discuție scurtă și ne uităm împreună.

Surse

  1. Matthew Dixon, "The best way to get a customer off the fence? Get to know them", Raconteur, 4 July 2023 (the JOLT Effect study of 2.5 million sales calls) (se deschide într-o filă nouă)
  2. Challenger, "How to Overcome Customer Indecision Using the JOLT Effect Approach" (se deschide într-o filă nouă)

Citește în continuare

Vezi cum ar arăta la tine.

La o discuție scurtă ne uităm la cererile pe care le primești și la cum le-ar prelua Theron.